Cum va arăta România în 2027 dacă nu ne mobilizăm acum pentru agro-mediu și climă?
România e sub amenințarea secetei, dar noi nu avem o strategie fezabilă pentru adaptarea la astfel de condiții extreme pe următorii cinci ani.
Chiar și în opinia Comisiei Europene, noul Plan Național Strategic al României (PNS) 2023-2027 e departe de a fi cel potrivit.
Trăim vremuri în care căldura extremă, seceta, deficitul de apă au consecințe din ce în ce mai grave asupra agriculturii. Ne-am aștepta ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să ia în serios aceste condiții extreme și să ia atitudine. În schimb, se pregătește să sprijine în continuare aceleași practici care sunt printre principalele cauze ale schimbărilor climatice: imensele parcele cu monoculturi, sistemele de irigații, agricultura intensivă.
Din păcate, agriculturii extensive și protejării elementelor de peisaj nu li se conferă prioritatea pe care ar merita-o, chiar dacă ele reprezintă singura soluție în lupta cu efectele schimbărilor climatice. Acestea contribuie la retenția apei și sunt prietenoase cu natura.
România are un potențial uriaș în ceea ce privește agricultura ecologică, dar și micii fermieri (ei reprezentând majoritatea celor care se ocupă de agricultură), nemaivorbind de biodiversitatea remarcabilă care face țara noastră unică în rândul țărilor din UE.
Sursa hranei sănătoase, de proveniență animală, este creșterea extensivă a animalelor. Aceasta nu doar că utilizează cel mai redus nivel de energie, dar este și o formă de agricultură tradițională (sau chiar ecologică) care asigură și supraviețuirea micilor fermieri și a comunităților din zona rurală.
Totodată, implică și o bună gestionare a pajiștilor, care se aliniază și cu actualele obiective de protecție a climei. Pășunile și fânețele sunt extrem de valoroase pentru capacitatea lor de retenție a apei și de stocare a carbonului, pentru conținutul ridicat de humus în sol, pentru că previn eroziunea și pentru biodiversitatea pe care o adăpostesc.
Cu toate acestea, pachetele și plățile din noul PNS dezavantajează în mod vădit sprijinul disponibil pentru pajiști, în comparație cu cel pentru terenurile arabile. Valoarea financiară este mai mică, numărul pachetelor disponibile pentru pajiști este mai mic, măsurile specifice pentru fiecare regiune în parte au fost eliminate și s-a limitat suprafața eligibilă. Dar nu doar noi am semnalat aceste probleme, ele sunt evidențiate și în scrisoarea pe care Comisia Europeană a transmis-o României cu privire la PNS.
Chiar dacă organizația noastră a participat la consultările organizate de MADR pentru elaborarea PNS și a făcut propuneri mai eficiente în linie cu obiectivele privind biodiversitatea și clima, acestea au fost complet ignorate în forma finală care a fost transmisă către UE.
Cercetările și experiența acumulată pe teren de-a lungul a trei decenii în protecția naturii și a terenurilor agricole de mare valoare naturală ne obligă să cerem MADR să țină cont de propunerile pe care le-am transmis cu ocazia consultărilor de până acum. Insistăm asupra acestui lucru, întrucât este absolut necesar să elaborăm acum, împreună, o strategie mai eficientă pentru adaptarea României la efectele crizei climatice pentru anii care urmează.
