Agro-mediu

  1. Acasă
  2. Agro-mediu

Ce este PAC?

Politica Agricolă Comună (Common Agricultural Policy - CAP) reprezintă un sistem de subvenții și programe, gestionat și finanțat la nivel european din resursele bugetului Uniunii Europene, prin care se urmărește: creșterea productivității agricole, aprovizionarea stabilă a populației cu alimente, protejarea agricultorilor, și nu în ultimul rând conservarea peisajului rural și a resurselor naturale pentru ameliorarea efectelor negative a schimbării climatice.

Pentru 2021-2022, s-au prelungit majoritatea normelor din 2014-2020, întrucât această perioadă marchează o etapă de tranziție către viitorul cadru al planurilor strategice PAC, care intră în vigoare începând cu 2023.

România și PAC

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a început să gestioneze fonduri europene destinate susținerii fermierilor români și a agriculturii românești, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Noul Plan Național Strategic al României pentru perioada 2023-2027

A durat un an și jumătate elaborarea noului Plan Național Strategic al României, care stabilește subvențiile acordate agricultorilor. Planul a fost construit în baza PAC și, în cursul elaborării de către Ministerul Agriculturii și a Dezvoltării Rurale, s-au luat în considerare recomandările Uniunii Europene, specificitățile agriculturii românești și, într-o anumită măsură, interesele unor asociații de agricultori. Din păcate, demisiile și schimbările de la șefia MADR au contribuit și ele la îngreunarea și încetinirea procesului elaborării planului.

Planul Național Strategic se aliniază, în linii mari, cu măsurile de sprijin din ciclul anterior, totuși conține în același timp și numeroase schimbări. Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (SAPS) este numit BISS, iar Plata redistributivă - CRISS, în noul program. Schema de plată pentru înverzire este substituit de Eco-scheme. Se schimbă substanțial zonele de eligibilitate a pachetelor agro-mediu. Cerințele de ecocondiționalitate (GAEC), pentru a fi eligibil la subvenții, se schimbă și ele. În timp ce extremele meteorologice devin din ce în ce mai frecvente, crește importanța protejării solului fertil, a apelor de suprafață și subterane, precum și a mediului natural.

CERINȚE DE ECOCONDIȚIONALITATE (Good Agricultural and Environmental Conditions - GAEC)

Cerințele de ecocondiționalitate întrunesc practicile agricole care asigură menținerea stării solului, a apelor de suprafață și subterane, precum și a viețuitoarelor sălbatice legate de terenurile agricole, la un nivel sănătos - de bază. Aceste cerințe trebuie respectate de către fiecare fermier care aplică pentru sprijin (inclusiv plata unică pe suprafață (BISS)). În cazul în care fermierul nu le respectă, plata sprijinului poate fi retrasă.

Se va menține suprafața pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional din anul de referință 2018 suprafața pajiștilor permanente raportată la suprafața agricolă totală, eligibilă la nivel național, pentru 2018 este 24,25% , reducerea maximă admisă este de 5%.

În cazul în care se constată reducerea raportului proporțional cu peste 5% la nivel național APIA calculează raportul proporțional, odată cu depunerea cererii unice de plată, și impune obligația la nivel de fermă se impune obligația de a reconverti terenuri de pajiști permanente/crearea unor suprafețe cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști în terenuri pentru alte utilizări (așa cum prevede legislația UE și OUG 34/2013).

Este interzisă scoaterea din circuitul agricol și schimbarea categoriei de folosință a pajiștilor permanente pajiști/pășuni permanente: PP .

Se va respecta planul de management și a regulamentului ariilor naturale protejate în ceea ce privește utilizarea terenurilor agricole și a activităților agricole, în cazul zonelor umede și a turbăriior desemnate ca arii naturale protejate (inclusiv siturile Ramsar). Pentru ariile care nu dispun încă de planuri de management, se vor respecta măsurile minime de conservare stabilite de administratorii ariilor protejate.

Nu este permisă desfășurarea activităților ce contravin scopului de protecție și conservare a habitatelor naturale din perimetrul zonelor umede și a turbăriilor delimitate și reglementate în mod corespunzător:

  • este interzisă drenarea zonelor umede și a turbăriilor, inclusiv a suprafețelor de teren agricol din perimetrul zonelor umede;
  • este interzisă incendierea zonelor umede și a turbăriilor, inclusiv a suprafețelor de teren agricol din perimetrul zonelor umede;
  • este interzisă defrișarea zonelor umede și a turbăriilor, cu excepția activităților aprobate prin planul de management;
  • este interzisă evacuarea de poluanți în apele de suprafață și subterane din zonele umede și turbării, inclusiv în suprafețele de teren agricol din perimetrul zonelor umede;
  • este interzisă depozitarea deșeurilor în zonele umede și turbării, inclusiv pe suprafețele de teren agricol din perimetrul zonelor umede;
  • este interzisă exploatarea turbei;
  • este interzisă introducerea deliberată a speciilor alohtone (nenative) în zone umede și turbării;
  • este interzisă conversia zonelor umede și a turbăriilor;
  • sunt interzise schimbări în folosința terenurilor și în cursul apelor;
  • este interzisă aratul pajiștilor permanente din zonele umede și turbării;
  • sunt interzise lucrări profunde ale solului, la adâncimi mai mari de 25 cm.

În afara ariilor protejate, în zone umede și turbării se vor respecta măsurile minime de conservare stabilite de autoritatea competentă. Sunt interzise drenaje noi și aratul pajiștilor permanente.

Se va urmări procedura de evaluare a impactului asupra mediului, evaluare strategică de mediu sau evaluare adecvată, după caz, pentru proiecte care vizează captări de apă dulce de suprafață și subteran, introducere de poluanți, exploatarea turbei, introducerea deliberată a speciilor alohtone.

Pe terenurile agricole din perimetrul zonelor umede, pe care nu pot fi desfășurate activități agricole se va desfășura o activitate minimă în scopul menținerii într-o stare adecvată pășunatului sau cultivării (îndepărtarea vegetației ierboase sau lemnoase considerată vegetație invazivă sau dăunătoare culturilor agricole prin lucrări de cosit, tăvălugit, sau lucrări superficiale pe terenul arabil, după caz, nivelarea mușuroaielor, eliminarea resturilor de vegetale pe pajiștile permanente și respectarea planului de management sau a măsurilor minime de conservare).

Arderea miriștilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile (inclusiv pârloagele) este interzisă de pe toate terenurile arabile din țară!

Arderea miriștilor și a vegetației uscate NU constituie o măsură de combatere sau eradicare a organismelor dăunătoare, ci o activitate experimentală de cercetare-inovare pe scară mică.

Se vor institui benzi tampon (fâșii de protecție) suprafețe de teren înierbate, împădurite sau cultivate cu plante graminee ori leguminoase perene pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecție a cursurilor de apă suprafețe de teren adiacente cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcții și instalații aferente pe baza Legii apelor 107/1996 , unde este interzisă aplicarea fertilizanților și PPP (produse de protecția plantelor).

Lățimea benzilor tampon:

  • 3 m pe pante mai mici de 12% (10 grade);
  • 5 m pe pante mai înclinate de 12% (10 grade).

Lucrările solului, inclusiv semănatul pe teren arabil cu pantă mai mare decât 12% (10 grade) se efectuează de-a lungul curbelor de nivel.

Pe terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosință arabilă (clasa de calitate V) sunt interzise lucrările solului (arat, scarificat, lucrare cu grapă și sapă rotativă, prașilă mecanică), indiferent de panta terenului.

Pe aceste terenuri se pot efectua numai lucrări superficiale ale solului (adâncime 5-10 cm) în vederea înființării de pajiști permanente, plantații pomicole, de arbori sau arbuști fructiferi, specii forestiere sau combinațiile acestora, care nu necesită lucrări de sol pentru întreținere.

Se va asigura acoperirea solului pe cel puțin 80% din suprafața arabilă în perioada cea mai sensibilă a anului: 15 iunie - 30 septembrie. Acoperirea poate fi realizată prin: miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În perioada indicată, solul poate fi neacoperit timp de maxim 2 săptămâni, timpul necesar pentru pregătirea terenului pentru semănat.

În cazul culturilor  permanente acoperirea în perioada sensibilă înseamnă fâșii înierbate între rânduri, mulci, sau resturi vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente.

Se va aplica rotația culturilor pe teren arabil cel puțin o dată pe an (an de cultură), la nivel de parcelă.

Excepții, cazuri în care nu este obligatorie rotația culturilor:

  • culturi cultivate sub apă;
  • culturi multianuale;
  • culturi de ierburi și alte plante furajere erbacee;
  • terenuri lăsate în pârloagă* (teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), pe o perioadă de minim 6 luni (martie - august), întreținut în bune condiții de mediu și agricultură, cu o activitate agricolă minimă de întreținere);
  • culturi din spații protejate (sere și solarii);
  • gospodării cu până la 10 ha suprafață de teren arabil la nivel de exploatație;
  • gospodării cu peste 75% pajiște permanentă la nivel de exploatație;
  • gospodării cu peste 75% teren arabil utilizat la producția de iarbă, plante furajere erbacee, teren lăsat în pârloagă, culturi de leguminoase sau combinația acestora la nivel de exploatație.

Dacă între cele două, aceleași culturi principale (de bază) se înființează o cultură secundară* (cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile principale fără o întrerupere semnificativă, pe o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale) de specie diferită, atunci pe maxim 50% din terenul agricol la nivelul exploatației nu este obligatorie rotația culturilor, timp de maxim 3 ani consecutivi.

Dacă cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după 1 noiembrie) și nu sunt condiții meteorologice favorabile pentru semănatul și răsăritul culturii secundare, atunci pe maxim 50% din terenul agricol la nivelul exploatației nu este obligatorie rotația culturilor, timp de maxim 2 ani consecutivi.

Minim 4% din terenul arabil la nivel de exploatație trebuie dedicat elementelor neproductive (inclusiv terenuri lăsate în pârloagă).

Dacă pe minim 4% din terenul arabil la nivel de exploatație este acoperită de terenuri lăsate în pârloagă, sau culturi secundare și fixatoare de azot cultivate fără PPP (produse de protecția plantelor), atunci numai încă 3% trebuie dedicat zonelor și caracteristicilor neproductive (inclusiv terenuri lăsate în pârloagă) (minim 7% în total).

Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice: 15 martie - 31 august.

Se vor lua măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.

Excepții, cazuri în care nu este obligatorie ponderea minimă din teren agricol dedicat elementelor neproductive și de peisaj:

  • gospodării cu până la 10 ha suprafață de teren arabil la nivel de exploatație;
  • gospodării cu peste 75% pajiște permanentă la nivel de exploatație;
  • gospodării cu peste 75% teren arabil utilizat la producția de iarbă, plante furajere erbacee, teren lăsat în pârloagă, culturi de leguminoase sau combinația acestora la nivel de exploatație.

Zone neproductive eligibile:

  • culturi intermediare;
  • benzi tampon în vecinătatea apelor: cu lățime minimă de 3 m pe pante până la 12%, respectiv cu  lățime minimă de 5 m pe pante peste 12%, până la lățimea maximă de 20 m;
  • movile cu suprafață între 0,01 - 0,3 ha;
  • rigole, șanțuri, canale, cursuri deschise de apă pentru irigații, sau drenare (numai cele cu pereți nebetonați) cu lățime până la 10 m;
  • margini de câmp, petice, zone de tampon pentru parcele cu lățime între 1 - 20 m;
  • garduri vii individuale, șiruri de arbori sau arbuști, arbori în aliniamente cu lățime până la 30 m;
  • grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri de arbuști, arbori în grup, tufe, pietre până la suprafața maximă de 0.9 ha;
  • arbori izolați;
  • teren lăsat în pârloagă;
  • iazuri mici, acumulări permanente naturale de apă stătătoare cu suprafața între 0,01 - 0,3 ha (în afara rezervoarelor din beton sau plastic);
  • zone umede mici, întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare cu apă stătătoare sau curgătoare cu suprafața. între 0,01 - 1 ha;
  • terase cu înălțime minimă de 1 m, lățime minimă de 3 m.

Este interzisă schimbarea destinației sau aratul pajiștilor permanente desemnate ca pajiști permanente sensibile din punct de vedere ecologic habitate prioritare Natura 2000 (OUG 57/2007 Anexa 2), sau habitate important pentru speciile prioritare de floră și faună sălbatică (OUG 57/2007 Anexa 3) în siturile Natura 2000 (În România, suprafața aproximativă a pajiștilor sensibile din punct de vedere ecologic este 764 393 ha).

Lucrările de întreținere și exploatare pe aceste pajiști se va efectua cu respectarea planului de management și a regulamentului ariilor naturale protejate sau cu respectarea măsurilor minime de conservare stabilite de administratorii ariilor protejate, în cazul în care planurile de management nu sunt încă elaborate.

ECO-SCHEME – pentru o agricultură mai verde, mai sustenabilă și mai prietenoasă cu mediul

Scopul eco-schemelor este asemănătoare cu măsurile pentru înverzire din programul anterior (PNDR 2014-2020). Fermierii care se angajează să respecte cerințele unei eco-scheme, în anul respectiv sunt eligibili pentru subvenții adiționale, peste plata unică pe suprafață (BISS). Mai mult, fermierii pot alege dintre trei eco-scheme, în funcție de structura gospodăriei.

Pentru această eco-schemă pot aplica fermierii cu o gospodărie de maxim 10 hectare. Suprafața minimă a parcelelor de teren arabil sau pajiște permanentă trebuie să fie de 0,3 ha, iar a parcelelor de plantații (culturi permanente) de 0,1 ha. Dacă fermierul optează pentru această eco-schemă, atunci gospodăria sa nu mai este eligibilă la celelalte două.

Fermierii trebuie să respecte următoarele cerințe generale:

  • Deținerea unui efectiv de animale ovine, caprine, bovine, ecvide de 0,3 - 1 UVM/ha, înscrise în Baza Națională de Date ANSVSA și ANZ, după caz, pe o perioadă de minim 6 luni;
  • Scopul eco-schemei fiind încurajarea producției proprii de furaje, o cerință adițională este de a cultiva plante furajere leguminoase lucernă, soia, linte, mazăre, măzăriche, trifoi, sparcetă, ghizdei, fasole, năut, bob, lupin, fasoliță pe minim 10% din terenul arabil;
  • Pe restul terenului arabil trebuie cultivat ori pajiște temporară, ori minim una dintre speciile de plante care intră în alcătuirea rațiilor furajere de calitate plante oleaginoase, porumb, ovăz, orz, grâu, triticale sau graminee specifice, sfeclă, gulie furajeră .

Peste cerințele obligatorii, fermierul trebuie să aleagă una dintre următoarele două cerințe specifice:

  • Ori alege să asigure acoperirea solului în perioada cea mai sensibilă: 15 iunie - 15 octombrie, pe minim 85% a terenului arabil, respectiv pe minim 75% a culturilor permanente GAEC 6 presupune acoperirea solului numai până la 30 septembrie, și numai pe minim 80% a terenului arabil, respectiv pe minim 50% a culturilor permanente .
    Pe terenul arabil acoperirea solului se poate realiza cu miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În perioada indicată, solul poate fi neacoperit timp de maxim 2 săptămâni, timpul necesar pentru pregătirea terenului pentru semănat. În cazul culturilor permanente acoperirea solului se poate raliza cu fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale.
  • Ori alege să planteze 2 arbori/ha/an.

Pentru această eco-schemă pot aplica fermierii cu peste 10 hectare de teren arabil. Suprafața minimă a parcelelor de teren arabil trebuie să fie de 0,3 ha. Dacă fermierul aplică la această eco-schemă, atunci gospodăria sa nu mai este eligibilă la celelalte două.

Fermierii trebuie să respecte următoarele cerințe generale:

  • Minim 5% GAEC 8 presupune minim 4% dedicat elementelor neproductive, în această eco-schemă fermierul trebuie să se angajeze la mai mult, cu minim 1% din terenul arabil la nivel de exploatație trebuie dedicat elementelor neproductive (inclusiv terenuri lăsate în pârloagă). În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă, plante furajere erbacee, culturi leguminoase sau culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, minim 3% trebuie dedicat elementelor neproductive. Această cerință care vizează ponderea elementele neproductive intră în vigoare numai din 2024;
  • Cultivarea plantelor proteice soia, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene care se pot recolta pe 10% din terenul arabil în anul 2023, iar pe 5% din terenul arabil din 2024 (după 2023). Scopul acestei cerințe este de a crește cantitatea furajelor proteice produse la nivelul UE;
  • Acoperirea solului în perioada cea mai sensibilă: 15 iunie - 15 octombrie, pe minim 85% a terenului arabil GAEC 6 presupune acoperirea solului numai până la 30 septembrie și numai pe minim 80% a terenului arabil . Acoperirea solului se poate realiza cu miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În perioada indicată, solul poate fi neacoperit timp de maxim 2 săptămâni, timpul necesar pentru pregătirea terenului pentru semănat.

Pe lângă cerințele obligatorii, fermierul trebuie să aleagă una dintre următoarele trei cerințe specifice:

  • Diversificarea culturilor:
    • În cazul fermelor între 10 - 30 ha teren arabil, minim 2 culturi diferite trebuie cultivate, cultura principală acoperind maxim 75% din terenul arabil.
    • În cazul fermelor cu peste 30 ha teren arabil, minim 3 culturi diferite trebuie cultivate, cultura principală acoperind maxim 70%, cele două culturi preponderente acoperind maxim 80% din terenul arabil atenție la schimbarea față de măsura de diversificare a culturilor din programul anterior PNDR 2014-2020, unde cultura principală putea acoperi maxim 75% și cele două culturi preponderente maxim 95% .
    • În cazul în care minim 80% din terenul arabil este acoperit cu producție de iarbă, plante erbacee, leguminoase sau culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură, această cerință este considerată îndeplinită.
  • Practicarea tehnologiilor de tip conservativ pentru sol (no/minimum/strip till) pe min. 50% din suprafața cultivată.
  • Plantarea a 2 arbori/ha/an.

La această eco-schemă pot aplica fermierii cu minim 1 hectar de cultură permanentă (plantație). Suprafața minimă a parcelelor trebuie să fie de 0,1 ha. Dacă fermierul aplică pentru această eco-schemă, atunci gospodăria sa nu mai este eligibilă la celelalte două.

Fermierii trebuie să respecte următoarele cerințe generale:

  • Intervalele dintre rânduri trebuie înierbate sau menținute înierbate, alternativ: 2 intervale înierbate, 1 interval nu;
  • Minim 75% din suprafața plantației permanente trebuie păstrată înierbată sau va fi înierbată în perioada 15 iunie - 15 octombrie;
  • Pe intervalele înierbate nu sunt permise lucrările de sol în perioada de acoperire, respectiv între 15 iunie - 15 octombrie.

Ce sunt pachetele agro-mediu?

Intensificarea și modernizarea practicilor agricole din ultimele decenii au adus presiuni foarte mari asupra mediului și, în special, asupra diversității biologice. Începând cu 1992, au apărut mai multe inițiative și măsuri în PAC menite să reducă aceste presiuni, printre care - măsurile de agro-mediu. Ele nu sunt standardizate la nivel european, ci sunt dezvoltate la nivel național de către fiecare  stat membru UE.

Pachetele de agro-mediu includ măsuri precum: reducerea fertilizanților și a pesticidelor, stabilirea încărcăturii de animale pe pajiști, protecția și îmbunătățirea habitatelor necesare unor specii de animale sălbatice etc.

Cu toate că măsurile de agro-mediu au fost introduse pentru reducerea efectelor negative ale agriculturii asupra habitatelor și a speciilor sălbatice din Europa (dar și pentru a contribui la obiectivul UE de a stopa pierderea biodiversității), rezultatele obținute în urma mai multor studii au arătat că acestea nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor și au adus până în prezent prea puține rezultate în comparație cu volumul surselor financiare investite.

În cadrul Planului Național Strategic 2023-2027, în România pot fi accesate câte 5 pachete agro-mediu pentru pajiști permanente (DR-01), respectiv pentru terenuri arabile (DR-02):

varianta 1.1. - pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV) - pășunat

  • pășunat cu minim 0,3 - maxim 1 UVM/ha;
  • interzisă pășunarea pe pajiștile inundate până la 2 săptămâni după retragerea apei;
  • utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul de max. 50 kg N s.a./ha (poate fi suprascris de amenajamentul pastoral);
  • utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

varianta 1.2. - lucrări manuale pe pajiști cu înaltă valoare naturală - cosit

  • lucrări manuale sau cu forță animală la fânațe, după 1 iulie (la altitudini de peste 600 m), respectiv după 15 iunie (la altitudini sub 600 m);
  • masa vegetală cosită trebuie adunată până la 2 săptămâni după cosire.

varianta 1.3. - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști cu înaltă valoare naturală - cosit

  • lucrări cu utilaje ușoare mecanizate de capacitate mică la fânațe, începând după 1 iulie (la altitudini de peste 600 m), respectiv după 15 iunie (la altitudini sub 600 m);
  • masa vegetală cosită trebuie adunată până la 2 săptămâni după cosire.
  • cositul începe după 1 august;
  • cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia;
  • se va lăsa o bandă necosită de 3 m lățime (cu o suprafață de min. 3% din suprafața angajată) pe marginea fiecărei parcele, care poate fi cosită după 1 septembrie);
  • masa vegetală cosită trebuie adunată până la 2 săptămâni după cosire;
  • pe pajiștile utilizate mixt, pășunatul este permis cu maxim  0,7 UVM/ha, după 1 august;
  • utilizarea gunoiului de grajd în mod tradițional este permisă în valoare de max. 40 kg N s.a./ha;
  • sunt interzise activitățile care accelerează drenajul natural;
  • nu se fac însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, numai cu specii din floră locală și în caz accidental;
  • este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

varianta 3.1.1. - lucrări manuale pe pajiști importante pentru Crex crex

varianta 3.1.2. - lucrări cu utilaje ușoare  pe pajiști importante pentru Crex crex

Cristelul de câmp (Crex crex) este o pasăre periclitată la nivel european și național. În România, populația a scăzut cu 89% în ultimul deceniu. E o pasăre nocturnă, trăiește pe pajiști umede și cuibărește pe sol. Va putea supraviețui pe fânețele gospodărite în mod tradițional și extensiv.

  • cositul terminat până pe 1 iulie;
  • se va lăsa o bandă necosită de 3 m lățime (cu o suprafață de min. 3% din suprafața angajată) pe marginea fiecărei parcele, care poate fi cosită după 1 septembrie);
  • masa vegetală cosită trebuie adunată până la 2 săptămâni după cosire;
  • pășunatul este permis cu maxim  1 UVM/ha;
  • interzisă pășunarea pe pajiștile inundate până la 2 săptămâni după retragerea apei;
  • utilizarea gunoiului de grajd în mod tradițional este permisă în valoare de max. 50 kg N s.a./ha;
  • nu se fac însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, numai cu specii din floră locală și în caz accidental;
  • este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

varianta 3.2.1. - lucrări manuale pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus

varianta 3.2.2. - lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus

  • cositul începe după 26 august;
  • masa vegetală cosită trebuie adunată până la 2 săptămâni după cosire;
  • pășunatul este permis cu maxim  0,7 UVM/ha, după 26 august;
  • interzisă pășunarea pe pajiștile inundate până la 2 săptămâni după retragerea apei;
  • utilizarea gunoiului de grajd în mod tradițional este permisă în valoare de max. 40 kg N s.a./ha;
  • sunt interzise activitățile care accelerează drenajul natural;
  • nu se fac însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, numai cu specii din floră locală și în caz accidental;
  • este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

varianta 6.1. lucrări manuale pe pajiști importante pentru fluturi

varianta 6.2. lucrări cu utilaje ușoare pe lucrări cu utilaje ușoare pe

Aproximativ 40% din populațiile fluturilor din genul Maculinea se găsesc în zona Clujului și în Obcinele Bucovinei. Sorbestreaua (Sanguisorba officinalis) este singura plantă-gazdă a fluturilor Maculinea teleius și Maculinea nausithous. Femelele își depun ouăle în inflorescența acesteia. Cositul târziu permite înflorirea plantei și asigură supraviețuirea acestor fluturi rari.

  • cositul începe după 1 august;
  • 10% din parcelă lăsată necosită, care poate fi cosită după 1 octombrie;
  • pășunatul este permis cu maxim  0,7 UVM/ha;
  • utilizarea gunoiului de grajd în mod tradițional este permisă în valoare de max. 40 kg N s.a./ha;
  • sunt interzise activitățile care accelerează drenajul natural;
  • este interzisă drenarea;
  • nu se fac însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări, numai cu specii din floră locală și în caz accidental;
  • este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

varianta 9.2.1. lucrări manuale pe pajiști importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică

varianta 9.2.2. lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică

  • semănat realizat până pe 30 septembrie (la altitudini de peste 600 m), respectiv 15 octombrie (la altitudini sub 600 m);
  • biomasa trebuie distrusă mecanic sau încorporată în sol până pe 31 martie;
  • cultura înființată trebuie menținută minim 2 luni;
  • numai fertilizanți organici pot fi utilizate înaintea înființării culturilor verzi;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

Culturi eligibile: mazăre, măzăriche, rapiță, muștar, lupin, sulfina, ghizdei, trifoi, lucernă, fasole, soia, linte, năut, fasoliță, bob, sparcetă sau amestecul acestora cu alte specii, cu condiția ca speciile din listă să acopere o pondere predominantă identificabilă.

  • aratul este interzis: se vor utiliza metodele "minimum tillage" (cizel, paraplow, scarificator);
  • pentru fiecare cultură de primăvară, pe suprafețele angajate se vor utiliza concomitent în proporții egale minim 2 hibrizi/soiuri cu precocități diferite (timpurii/semi-timpurii și tardivi/semi-tardivi);
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.

Culturi eligibile: porumb, sorg, floarea-soarelui, soia

  • în fiecare an al angajamentului pe suprafața totală angajată se va înființa: min. 20% porumb și min. 30% culturi de toamnă (grâu, orz, secară, triticale, rapiță);
  • însămânțarea culturii de toamnă finalizată înainte de 15 octombrie;
  • porumbul este recoltat începând cu 15 septembrie;
  • nu se folosesc pesticide și îngrășăminte de la însămânțarea culturii de toamnă până pe 28 februarie;
  • interzise lucrările agricole, pășunatul și  metodele de alungare a păsărilor între 15 noiembrie - 28 februarie;
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.
  • 10% din suprafața parcelelor rămâne necultivată: în forma unor benzi cu lățime mai mare decât 3 m, amplasate în așa fel încât suprafețele cultivate compacte să nu depășească 4 ha;
  • 10% din suprafața parcelei rămâne nerecoltată și cultura rămâne pe picioare până la finalul lunii februarie;
  • interzisă cultivarea de rapiță, porumb, floarea-soarelui;
  • este interzisă utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor;
  • terenurile arabile eligibile nu trebuie să fi fost pajiști permanente începând cu anul 2021;
  • interzis aratul sau discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor cu angajamente în derulare!
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.
  • minim 30% a parcelei necultivată: din care, 10% suprafață compactă necultivată timp de 4 ani (doar cosită sau pășunată după 1 august și arată în ultimul an al angajamentului) și 2 x 10% suprafețe necultivate timp de 1 an, compacte care se pot muta în interiorul parcelei (pe care sunt interzise lucrările agricole inclusiv aratul de toamnă, pot fi doar cosite sau pășunate după 1 august);
  • pe suprafețele lăsate nelucrate, nu se vor aplica îngășămite chimice sau pesticide;
  • interzis aratul, discuitul pajiștilor existente în cadrul fermelor cu angajament!
  • fermierul va ține evidența activităților agricole corelate cu angajamentele.
Share this post: